poezie
Bine ati venit!
pe acest forum va invit sa va etalati talentele poetice sau pe cele de critic literar.
Curaj !
|
Lista Forumurilor Pe Tematici
|
poezie | Inregistrare | Login
POZE POEZIE
Nu sunteti logat.
|
Nou pe simpatie:
surender_lady pe Simpatie
 | Femeie
25 ani
Arad
cauta Barbat
26 - 47 ani |
|
Emma
Administrator
 Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 146
|
|
Vantul sufla puternic , agitandu-se in toate partile.
Gerul pictase flori de cristal pe geamurile aburite in spatele carora domnea o liniste cumplita.
Femeia ingenunchease la marginea patului, sarutand mana cadaverica a mamei.
Batrana trecuse in lumea celor drepti cu doua zile in urma, iar fiica ei o veghease.
Nici o lumanare nu calauzea drumul batranei in lumea de dincolo, iar pana la pensie mai erau aproape doua saptamani.
Victorita stia ca nu o va putea ascunde atata amar de vreme. Trebuia sa ceara ajutorul vecinilor si sa anunte autoritatile, dar inainte trebuia sa aprinda o lumanare pentru mama.
Se uita la ceas. Era putin trecut de orele 16:00.
E inca devreme, isi zise incaltand ghetele jerpelite. Imbraca doua randuri de haine, infasurand o basma de lana peste fesul gaurit.
Vantul o lovea in fata, iar ea se sprijini sa nu cada. Bine ca incaltase o pereche de ciorapi rupti peste ghete.
Dupa un timp autobuzul opri in statie.
Ceilalti calatori se indepartau din preajma ei, dar acest lucru nu o mai supara de mult. I se intamplase atat de des in ultimii doi ani incat ii intelegea.
Adevarul era ca si ea se suporta cu greu.
Se nascuse cu o malformatie la picioare, acestea fiind mult prea scurte.
Mama ei, candva medic cardiolog, incercase in mod repetat sa o ajute, dar eforturile ei fusesera zadarnice. Tatal le parasise tocmai pentru acest handicap al ei, dar mai intai incercase sa-si convinga sotia sa abandoneze copilul.
Mama o crescuse singura, suportand batjocura si rautatile celor din jur.
Cat fusese copil oamenii o privisera cu mila, ca adult insa, aceiasi ochi o priveau cu scarba. Dar se obisnuise.
Acum Victorita primea pensie de la stat si asta numai datorita eforturilor mamei. Cu pensia de handicapat si cea a mamei nu reuseau insa sa supravietuiasca decent. De cand batrana paralizase, jumatate din bani ii dadeau pe medicamente, iar cealalalta jumatate abia le ajungea sa plateasca darile catre stat.
Autobuzul opri in statie, iar ea cobori incet, atenta la fiecare treapta.
Alunecusul format ii ingreuna mersul, noroc insa ca biserica era aproape.
- Ce face maica ' ta ? o intreba nea Ion de cum o vazu.
Ea il privi trist asa cum il privise de fiecare data.
- Doarme ! izbuti sa sopteasca inecandu-si lacrimile.
Se aseza apoi pe una din treptele de la intrarea in biserica. Alaturi de ea zacea o cutie goala de la o conserva.
Erau patru cersetori pe scarile bisericii, unul mai amarat ca altul.
Putinii credinciosi de la acea ora tarzie se opreau intrebandu-se ce si cui sa dea.
- Nu ai venit de doua zile, zise baba Maria intinzandu-i un covrig. Cred ca ti-e foame.
Victorita nu ar fi luat nimic de la baba Maria care isi crestea nepotii orfani impreuna cu mosul ei, cersind cu schimbul pe treptele bisericii.
Azi insa ii era foarte foame. Musca cu pofta din covrigul inghetat .
Usile bisericii se inchideau la venirea intunericului.
Era prea tarziu sa se intoarca acasa.
Se ghemui intr-un colt mai ferit incercand sa se incalzeasca. Astepta sa se lumineze de ziua, sa-i ceara preotului o lumanare si sa fuga acasa la mama.
Cand se trezi era cald.
O femeie in halat alb apasa butoanele unui aparat la care era conectata.
- Repede ! O pierdem !
Victorita simti o caldura puternica, navalindu-i in sange.
Intinse mana spre femeia in halat alb.
- Te rog ! O lumanare pentru mama !
Femeia aprinse doua lumanari.
Una pentru mama, cealalta pentru fiica.
_______________________________________
Lumea!_acest personaj colectiv si istet foc nu are intotdeauna dreptate!
|
|
| pus acum 20 ani |
|